Daca TU nu ai exista...

         Ramai in Dumnezeu, umil si smerit in fata Lui, in fata ta si a celorlalti...iata o adevarata provocare, una dintre cele mai mari ale vietii mele.

        Sunt rodul creatiei Sale, aflata in desavarsire in aceasta viata. Mintea, trupul, sufletul, spiritul insasi aceasta viata sunt daruri Ceresti...nimic nu e al meu si niciuna dintre ele nu evolueaza fara sprijnul nemijlocit al Dumnezeului "Facatorul Cerului si al Pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor".

Nimic din tot ce am nu mi se datoreaza exclusiv si tot ce am primit n-as fi stiut sa cer atat de potrivit, sa fi fost dupa mine.

        Am primit o minte agera, pentru ca apoi sa am probleme sa rezolv, sa o lucrez, sa o dezvolt si nu pentru a spune, cu infatuare "eu stiu". Nimic din ceea ce traiesc nu e intamplator si toate cele ce vin la mine sunt daruri Ceresti. Oricat de obscura si nedreapta mi s-a parut uneori viata, acum stiu ca toate nu au fost decat ceea ce-mi trebuia pentru urmatorul meu pas spre lumina.  

       Am primit privirea clara, ca sa invat sa deslusesc cu ea in intuneric si nu pentru a iscodi si cerceta. Si poate am gandit vreodata ca oamenii sunt aprigi si prea rai dar acum stiu ca ei nu sunt decat oglinzi pentru ca tocmai eu sa vad in interiorul meu.

      Mi-a dat suflet pentru ca sa nu raman doar lut, fara el n-as sti cum sa aflu Adevarul si sa descopar sursa lui "a fi frumos". Pentru a trai ceea ce Poetul a vrut sa spuna cu "fericirea dinlauntrul meu e mai puternica decat mine".

      Am primit trupul pentru ca sa pot intelege ca viata este curgere, si nu incrancenari. Asa cum inima bate pentru a ma hrani neintrebadu-se de ce trebuie, plamanii ma purifica fara sa spuna cat de greu le este, picioarele ma poarta si mainile ma slujesc, credincioase si neobosite. 

      Omenescului din mine ii este greu sa accepte un adevar atunci cand acesta nu este intrutotul al lui, fara sa-l inteleaga, sa-l traiasca si sa-l cearna prin sita constiintei. Greu se chinuie pana sa inteleaga ca "eu sunt" este de fapt "Dumnezeu ESTE", dureros accepta ca "eu pot" inseamna puterea divina manifestandu-se prin mine, pentru mine pentru ca "acolo unde se termina omul, acolo incepe Dumnezeu"

Doamne, coboara-mi mintea in inima, in flacara iubirii ei sa ard vanitatile, orgoliile, mandriile, indaratniciile, lumestile mele slabiciuni, ajuta-mi sa raman in Iubirea ta atoatemangaietoare si tamaduitoare.
       Dumnezeu nu este o suma de concepet, nu este nici Biserica, nu este legenda sau vreun vis...

Dumnezeu ESTE! A fi in Dumnezeu, pentru mine, inseamna starea de constienta, aflata intr-o cat mai mica masura impurificata de ego, in conexiune nemijlocita cu Sursa...Omenescul din mine o traduce ca fiind Iubire.
.....daca TU nu ai fi, eu pentru ce as mai exista!?