şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.
Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.
Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut."
Imbratisare, Nichita Stanescu
Cand incerc sa vorbesc despre suflet vocea mi se preface mai moale si tainica, ma tem si ma mir, ma bucur si-as rade...daca nu mi-ar fi usor teama. Sa nu-l sperii putin.
Cand scriu suflet pereche, varfurile degetelor mele pornesc incet, incontrolabil, abia atingand tastatura...intr-o mangaiere tandra si paradoxala, desenand prin atingeri un contur numai de ele stiut...cu detalii.
Inima mea bate intr-un altfel de ritm, despartind in silabe un nume cumva cunoscut...dintr-o alta limba.
Cred ca povestea sufletelor pereche incepe demult, poate ca sufletele la origini au fost androgine, jumatati de masculin si feminin ale aceluiasi intreg. Stiu eu de ce, pentru ca aici nu stie chiar nimeni, ce din alt timp le-a separat? Poate chiar faptul de a-si incepe "calatoria" si de a-i da un rost. Regasirea si comuniunea intr-un acelasi intreg, mai inalt si complet. Intr-o "picatura" rotunda, desavarsita, intru desavarsirea "oceanului" insusi! Monada...
Cate milenii, cat timp, cate existente si cate vieti strabat, nu stiu acum. In cate dintre ele raman oarbe, ratacind? De cate ori, in drumul lor, abia se ating? Si oare cine stabileste un timp in care ele se vor reintalni si recunoaste?
In structura fiecarui suflet raman inscrise etern "date" ale sufletului sau pereche, raman legate indestructibil de o iubire pura-Iubirea. Recunoasterea este intensa si reciproca, redefineste viata, lumea, cerul, pamantul, omenirea. Reintalnirea, fie si daca dureaza o ora, o zi, un anotimp purifica izvoarele si le descrie un alt Sens...
Drum cat mai scurt si viata cat mai lunga alaturi de sufletul tau pereche!
Sufletul meu pereche...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aripi, cuvintelor tale, aici..