Cu Inocenta continuand...

Numai tu...

                          Alina Ionescu

"incheietura mainii tale stangi
miroase a flori de tei
si a bunatate

m-as darui pana la
ultima suflare
incheieturilor tale calde
si visatoare

nu veni
nu pleca

lasa-ma sa te gasesc
mereu
si mereu
ca sa te pot gusta
cu dor si dorinta
ca prima oara

nu-ti fie teama:
n-am sa ma pierd
n-am sa te pierd
te voi gasi mereu

stii, numai tu mirosi
a flori de tei
si a bunatate"
sursa

               Ne-am intalnit intrun Vis pe Pamant, eu visam cu ochii deschisi iar tu-ti doreai sa vezi lumea prin ochii mei desi eu insami pe tine te-am contemplat dintru-inceput ca pe o minune a firii iar ochii tai mi s-au parut stralucitori, in nuante.

              Ma asezasem pe partea de unde rasare soarele, in Estul unei raze iar cand soarele meu era deja sus-sus pe cer ma luase bine moleseala si incepusem sa alunec usor spre rai cu ochii mijiti, mi-am dat seama ca pe tine te proiectasem in vest, drept in fata mea, tocmai pentru ca nu cumva sa-i scapi vederii mele tu si cel mai mic detaliu care te alcatuieste.

Cu Inocenta incepand...

sursa foto

 

          INFLUENTEAZA MEDIUL DOAR PRIN SIMPLA TA PREZENTA!....fara nicio anume intentie definita!

         Influenteaza masa, masa tine vibratia jos, oricat de zmeu te-ai inalta, sforile se trag de jos, de Masa! Masa are nevoie de tine pentru ca la rigoare, si din perspectiva lui Unu TU esti MASA!

     Am avut si dilema mentala ca adica cum poti influenta ceva....constient....dar totusi...fara intentie?  

     Si m-am observat, m-am introspectat pana in cele mai adanci abisuri ale psihicului meu si dincolo de el, temandu-ma cumva de umanul din mine si de perfidele uneori, dorinte ale sale egotice si manipulatoare

     Insa nu, am inteles ca o poti face fara intentionalitate, tu doar observi acel mediu, Om ca sa avem un exemplu clar, si-l VEZI nu cu vederea, adica il simti sa zicem, intri in polaritatea lui sau...Empatizezi, spus asa e mai simplu. Empatizeaza, omul "vorbeste" fara vorbe mai mult decat o face cu vorbe!

      Si m-am observat in mod implicit pe mine insami, iar pe mine nu ma intereseaza ceva anume la un om, pe mine ma bucura ca Omul acela sa-si gaseasca Libertatea proprie de a se manifesta in orice fel si directie isi doreste el. Iar eu aceea ii dau, acea energie fara nicio intentie, intru in acea energie si-l potentez, il imputernicesc acolo unde are nevoie, eu EMIT si atat, de regula emit Iubirea de om, iar Omul acela ia exact ce are el nevoie si cat are! Energia Masa e esentiala, fii masa si ridic-o!

Crescandu-i Libertatea lui mi-o cresc mie, inaltand zborul lui mi-l inalt pe al meu! 

"Mie" si "lui" sunt simple concepte opreationale, "mine" - le care sunt se continua si se completeaza cu "tu"-ul care esti!

Framantare

Axioma: Intentia precede gandul precum Gandul precede cuvantul iar Cuvantul este deja fapta, Actiune asadar.

De vreme ce ai ajuns aici inseamna ca iti doresti sa-mi citesti gandurile, te rog doar tine cont de faptul ca desi Gandul meu e de undeva de mai sus decat mine eu fiinta il mijlocesc, deci gandul meu va fi asemeni mie. Fii ingaduitor, citeste totul cu ochiii inimii tale de cautator al luminii din el insusi si intrebator, asemeni mie. Nu exista adevaruri absolute, exista insa adevarul ultim al fiecaruia dintre noi. Dupa acela bajbai inca, pe acela imi doresc sa-l aflu.

Multumesc!

13.10.2012: Am banuiala ca intrezaresc acest Adevar insa pentru ca nu stiu sa-i dau un nume am sa-i spun Infinit, iar revelatiei traite de mine in legatura cu acesta am sa-i conturez o definiri in cuvinte (fara a avea pretentia ca e macar justa ori clara) astfel: sunt fiinta Infinita manifestandu-se Acum intr-o conditie (aparent) finita.

Dar SUNT infinita, am experimentat crampee din fiecare stare care-mi marturiseste infinitatea, omnipotenta, omniscienta, omniprezenta, stiu, simt! Si-mi mai trebuie doar un pas, pasul acela pe care nu reusesc inca sa-l fac, caruia-i pun frana cu necredinta "cum pot fi infinita!?"

Desi stiu atat de bine ca sunt...

Creatie de Octombrie

"În ceasul acela pe-a muntelui coama -
unde-adastaram sub brazi,
nimiciti de arzândul albastru
din clara preziua de toamna -
Tu adormisesi patrunsa de soare
mie alaturi, în sura de cetini.
În suier venind din adâncuri
arar ca un val de racoare.

Eu sunt...

              Pentru ca asa dupa cum simt Totul este intro dinamica accentuata, aproape palpabila, insasi eu simt astfel, de fapt asta a fost primul semn care m-a ajutat sa inteleg ca...se intampla ceva. Procesul meu de constientizare imi pare ca e si el pe repede inainte, constientizez continuu tiparele dupa care creez, repet, rescriu, gresesc.

Paranteze

           

           Pune in(tre) paranteze tot ce stii, ce ai invatat, ce ai memorat cu ajutorul celulelor creierului si ale corpului tau fizic si astral.

            Nu nega si nu respinge nimic, doar aseaza in fiecare clipa de existenta intre doua paranteze tot ce ai acumulat pana Acum, astfel vei creea totdeauna dinauntrul tau un spatiu Nou, fertil, in care permiti insamantarea. Fara pre-judecati, valori prestabilite, norme, dogme, invatare devii in fiecare clipa un Om Liber. Si neinfricat!
           Simte-te pe tine Cel Viu, cel ce ESTI si pe tine cel ce ESTI TOT CEEA CE ESTE!

Sa ma crezi, am putea zbura...

"Mai întâi îţi strângi umerii, mai apoi te înalţi pe vârful picioarelor, închizi ochii refuzi auzul. Îţi spui în sine: acum voi zbura. Apoi zici: Zbor. Şi acesta e zborul.

Îţi strângi umerii cum se strâng râurile într-un singur fluviu. Îţi închizi ochii cum închid norii câmpia. Te-nalţi pe vârful picioarelor cum se înalţă piramida pe nisip. Refuzi auzul, auzul unui singur secol, şi-apoi îţi spui în sinea ta: acum voi zbura de la naştere spre moarte. După aceea zici: Zbor Şi acesta e timpul.

Îţi strângi râurile cum strângi umerii te înalţi pe behăitul caprelor Zici: Nevermore. Şi apoi: fâlf, dai din aripile altcuiva; şi apoi eşti el, iar el este pururi altcineva."

                                                                                

                                                                                        Nichita Stănescu

                Tu poate ca ai vrea sa-i spui Ei ca oamenii nu pot zbura si e firesc pentru ca tu in asta chiar crezi, dar stiu ca ceva-ul acela care te retine are o oarece forta, careia inca nu-i faci fata.

Sunt

                       

                       Stiusem, de dinainte de a incepe urcarea, si dinainte de a aparea pe cer ca va fi ceata. Altadata m-as fi bucurat de precizia intuitie mele, acum am strans un pic doar din dinti si am realizat inca o data creeatia mea semiconstienta. Astfel ca n-am avut cum sa ma bucur deplin pentru ca am pornit pe acel drum special ca sa admir de sus in jos, in interior profund, sa cercetez si sa ma afund in cele mai ascunse detalii, pentru ca odata ajunsa acolo sa n-am atata curaj si sa ma arunc...in ceata.

                        Pentru mine varfurile acelea invaluite de ceata  n-au fost nimic mai mult decat constientizarea profunda a faptului ca-mi ascund inca potentialurile, inculsiv de propria-mi privire si explorare, ca nu sunt inca gata sa fac pasul. Urmatorul pas...

Ea

       

Re-postare:

              O stiu pe femeia aceasta demult, uneori mi se pare ca o si cunosc.
             Mi-amintesc de ea de cand abia facea primii pasi, avea privirea rotunda si gura la fel, intr-o permanenta uimire fata de urma pasilor ei...pasea usor de ca si cand o sustineau niste aripi. Asa a ramas "mersul" ei si acum, nu stii cand a aparut langa tine, nici ea nu stie, de unde, dar mai ales de ce. Stii insa, ca atunci cand va pleca "locul" acela va ramane intr-un alt fel si mai gol.
             Oare ce crede ea ca ii da dreptul sa rasara din neant si sa sfasie bucati mici din realitatea altora!?  Pretinde un loc in interiorul umbrei tale omule, dar sa stii,

Sub acest cer orbitor

                     Asa mi se intampla de cand ma stiu, o pala ma ia pe nestiute si ma mana alaturi de Om, ma asez cuminte langa el si deodata mi se deschid ochiii pentru ca sa-l privesc. Pe o parte apoi pe alta si mereu mi se pare ca vad o minune dintre acele nevazute vreodata.

                    Cu incetul mi se deschide auzul si incep sa discern murmurul acela al Omului dinauntru,

Poveste...de Iulia

Ante scriptum: "Povestea" este scrisa de Iulia si a ajuns la mine printr-o "intamplare" fericita, mijlocita de chiar mama ei. Pe Iulia o cunosc de cativa ani, e unul dintre acei copii care m-au uimit de la inceput dovedint o intelegere superioara a lucrurilor si lumii inca de mici.
Stiti voi, e unul dintre acei copii care au venit aici inzestrati deja cu multa Lumina. Constatarea aceasta o fac de fiecare data cand este vorba despre Iulia si ma bucura. Mult!

"Povestea" ei m-a impresionat cu atat mai mult cu cat ea are un talc profund, nu doar pentru fetite ci si pentru femeile care noi suntem deja. Iar faptul ca fetite precum Iulia constientizeaza vremelnic realele valori ale frumusetii si feminitatii din ele insele ma face sa am nadejdea ca...mai avem o sansa. De vindecare!

Printesele

          Fiintele perfecte din copilaria fetelor, care le inseninau zilele cand le priveau la televizor si le faceau sa viseze continuu la printi pe cai albi, la zane bune si la castele frumoase sunt printesele .

 

Scrisoare Lui, ...

...Sufletului!

"Tu sa nu te tragi cu mine de sireturi, intrucat eu ma port descult."

                                                                                                             Nichita Stanescu

          In dimineata zilei de astazi mi s-a facut dor. De orice, de tot. Si fiindca n-am nicio cauza si niciun amoc anume am banuit ca e strigarea inimii inspre mintea mea zicandu-i "Hai zi-mi, mai zi-mi ceva, spune-mi de tine si de lumea ta, mai spune-mi cate ceva ca pe vremea cand eram aproape separate si ne targuiam fara oprire."

In zilele cand simt asa imi scriu...Lui, Sufletului! ...